Descrierea si principiul de functionare a scannerului Cannon LIDE 90

Scanner-ul este un dispozitiv periferic care are rolul de a introduce informatiile grafice în calculator cu o mare rapiditate. Aparatul se mai numeste si scanner optic. Acest dispozitiv poate prelua imaginile în calculator direct de pe hârtia tipãritã, fotografia sau manuscrisul pus în obiectivul acestuia. Capacitatea ridicatã de recunoastere a caracterelor conferã acestui aparat o utilitate extraordinarã în ceea ce priveste introducerea în calculator a unui volum foarte mare de texte tipãrite (cãrti, dictionare, enciclopedii etc.)
Aceste 2 imagini sunt cu referire la principiul de functionare a scannerului. In imaginea din stanga a fost prigatit un obiect, iar in imaginea din dreapta este afisat rezultatul scanarii, o imagine in 2D.
















Scannerul Cannon LIDE 90:

SUPER OFERTA!!!

SUPER PRET 323,99 LEI

Puteti cumpara de la magazinul ALTEX accesibil in Lotus Center:

Tip Senzor:CIS

Tip Scanner:Flatbed

Format:A4

Viteza Scanare Color (Ms/Linie):2.7 (300 Dpi): 18.9 (2400 Dpi)

Viteza Scanare (S/Pagina):~ 14 (A4, 300 Dpi, Color)

Viteza De Scanare (Ms/Linie):6.3 (2400 Dpi); 2.3 (300 Dpi)

Adancime Culoare (Biti):Input: 48 Biti ; Output: 48/24 Biti

Rezolutia Optica De Scanare (Dpi):2400 X 4800

Interfata PC:USB

Sursa Lumina:LED - 3 Culori (RGB)

Latime Mediu De Scanare (Mm):216

Dimensiuni (W X D X H Mm):250 X 364 X 40

Altele:Alimentat Prin Portul USB
4 Butoane EZ-Scan: PDF, COPY, PHOTO, E-MAIL

Sistem De Operare:Mac OS X V 10.2.8 - V 10.4
Windows 2000 / XP / Vista

Puterea Consumata (W):2.5

Greutate (Kg):~ 1.6

Suprafata De Scanare (Mm):216 X 297

Sursa text: aici

Sursa Imaginilor: Wikipedia

Brightness

Luminozitatea este un atribut al perceptiei vizuale în care o sursă pare să fie radiază sau care reflecta lumina Cu alte cuvinte, luminozitatea este percepţia dezvoltat de luminanta de o ţintă vizual. This is a subjective attribute/property of an object being observed. Acesta este un atribut subiectiv / proprietate a unui obiect se observă.
În spatiul de culoare RBG, luminozitatea poate fi gândit ca medie aritmetica a μ, verde, albastru si rosu coordonate (deşi unele din cele trei componente face lumina par mai strălucitoare decât alţii, care, din nou, poate fi compensată prin unele sisteme de afisare automat):

Termenul de "luminozitate" este de asemenea folosit în discuţiile de sunet timbres, într-o analogie brut cu luminozitate vizuale. Cercetatorii considera Timbru luminozitatea pentru a fi una dintre cele mai puternice perceptual distincţii între sunete, şi să formalizeze o acustic ca o indicaţie a valorii de-frecvenţă cu conţinut ridicat de la un sunet, folosind o măsură, cum ar fi centrul de greutate spectrala.

Corectia Gama

Imaginea alaturata este o imagie corectata gama.

Corecţia gama se foloseşte în grafică şi este o chestie care poate fi definită în mai multe feluri. În mod formal, este aplicarea unei funcţii de putere pe luminozitate. În mod intuitiv, este metoda de a creşte sau a scădea luminozitatea aparentă (relativă) a unei imagini.
Culmea e că avem nevoie de corecţie gama din mai multe motive separate. De fapt, în cea mai mare parte a timpului diversele corecţii se anulează reciproc de la sine.
Există o întreagă serie de studii care arată în ce fel variază răspunsul senzorilor umani cu intensitatea stimulilor. Dacă vă gândiţi la unitatea de măsură a zgomotului de pildă, vă veţi aminti că scala decibelilor este logaritmică, nu liniară: o persoană vorbind normal produce 50 dB iar un motor cu reacţie la 30 de metri produce 150 dB, ceea ce evident nu este deloc echivalent cu trei persoane vorbind.

Imaginea aflata mai sus este imaginea cu luminozitatea stocata
neliniar(afisare corecta). Iar imaginea aflata mai jos este imaginea cu luminozitatea stocată liniar (afişare fără corecţie a imaginii captate).

Elevul model

Profesorii au o părere destul de îngustă despre cum ar trebui să arate un elev bun şi ce ar trebui să facă el pentru a „cîştiga“ această titulatură. Dascălii intervievaţi în cadrul studiului apreciază că elevul bun trebuie să fie neapărat conformist şi constant în pregătire. Calitatatea pe care ei o apreciază cel mai mult la un elev model este disciplina. Dascălilor le plac „învăţăceii“ care se supun cerinţelor lor şi îndeplinesc toate sarcinile pe care aceştia le trasează. Mai mult chiar, mulţi profesori cred că dintre sarcinile adiacente celor şcolare, elevilor trebuie să le revină întreţinerea clasei şi activităţile extracurriculare pe care trebuie să le presteze singuri, acasă. Una dintre calităţile elevului model, prea puţin menţionate însă de profesorii intervievaţi este creativitatea. În timp ce un elev activ este, în viziunea dascălilor, acela care răspunde cu promptitudine la întrebările profesorului, nicidecum acela care vine şi cu propriile iniţiative.

Un asemenea elev ar fii (LAZAU RAUL), un elev constiincios, care invata tot timpul(toceste), si isi face datoria. Activeaza tot timpul la ora, si se straduieste sa fie in atentia profesorilor.Materiile preferate sunt: matematica, romana, fizica, chimie, economie.

Parerea mea este ca elevul Lazau Raul se incadreaza criteriilor de mai jos:

Orarul elevului model:

ora 7 00 -trezirea, trebuie ajuns la timp la scoala
ora 7 25- intratea in clasa
ora 7 55-invatarea lectiilor; va fi o zi mare
ora 8 20-intra proful, elevul este scos la tabla(raspuns)
ora 8 30-un raspuns corect
ora 8 55-isi invata pentru urmatoare materie
ora 11 00 a reusit sa uimeasca pe toti
ora 14 00-iesirea de la scoala
ora 14 30-elevul model isi face temele
ora 19 00-elevul model dupa atata efort merge la culcare ca, sa fie odihnit pentru ziua urmatoare

Interviul este specia care informează și elucidează, prin intermediul unui dialog. Rolul reporterului de interviu este să stabilească un dialog viabil, un mod de comunicare între el și cititor. Sondajul de opinie, informația și lămurirea unei situații sunt laturile principale ale interviului. Întrebările trebuie să fie scurte, clare și puse în cunoștință de cauză. Interviul are funcția principală de a exprima o atitudine, o opinie, este un mod direct de prezentare a unor idei. Întrebările depind și de informația pe care o are jurnalistul despre cel intervievat. Definitia interviului este inspirata de aici.

• Torj Tiberiu: Buna ziua domnule, imi acordati putin timp pentru un interviu?
• Popovici Mircea: da buna, sigur.
• Torj Tiberiu: Atunci sa incepem:
• Popovici Mircea: da desigur
• Torj Tiberiu: practicati ceva sport?
• Popovici mircea: da, fotbal de performanta.
• Torj Tiberiu: si la ce echipa?
• Popovici Mircea: la steaua 2
• Torj Tiberiu: de cat timp sunteti la acesta echipa?
• Popovici Mircea:de 2 ani, dar cu intreruperi din cauza unei accidentari.
• Torj Tiberiu: ce fel de accidentari?
• Popovici Mircea: in anul 2008 m-am accidentat la meniscul de la piciorul drept.
• Torj Tiberiu: Si ati reusit sa va refaceti?
• Popovici Mircea: da.
• Torj Tiberiu:Bine multumesc pentru interviu si ma scuzati de deranj!
• Popovici Mircea: Pentru nimic
• Torj Tiberiu: La revedere!
• Popovici Mircea: La revedere!